Artele marțiale nu mai sunt o practică de luptă ce aparține exclusiv popoarelor asiatice, ci există forme “personalizate” de cultură națională, cum este cazul Rusiei. Ca orice altă artă marțială, Sambo este un sport de autoapărare fără arme, a cărui origine este atestată în anii 1930, un stil de lupte ce îmbină judo, ju jitsu și tehnici de arte marțiale culese și adaptate din alte culturi.

Pionierii acestui stil de luptă sunt Viktor Spiridonov, Vasili Oshchepkov și elevul acestuia Anatoly Kharlampiev.

Despre Viktor Spiridonov se știe că a fost Maestru Emerit al Sportului și a publicat 3 cărți de specialitate:

• Manual of self-defense without a weapon in Jiu-Jitsu System (1927),
• Self-defense without weapons. Training and competitions (1928),
• Self-defense without weapons. Fundamentals of self-defense. Training. Methods of Study (1933).

Vassily Oschepkov s-a apucat de Judo de mic copil pe când locuia în Japonia, unde a obținut în 1917, din partea institutului de Judo “Kodokan”, centura neagră 2 Dan, gradație primită din partea fondatorului Judo-ului Jigoro Kano.

Spiridinov și Oschepkov au dezvoltat stiluri diferite de luptă, fiecare având la baza Ju Jitsu și respectiv Judo. Cei doi au început colaborarea pentru dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de lupta fără arme a armatei sovietice, în 1923, împreună cu o echipa de experți din care făcea parte și Anatoly Kharlampiev.

Munca acestora este încununată pe 16 noiembrie 1938, când oficialitățile ruse au emis un ordin prin care dezvoltarea luptelor libere devenea prioritară. Numele de Sambo a fost acceptat ulterior, iar prima competiție a avut loc în 1939 la Leningrad. Federația URSS de Sambo avea să se formeze în 1959, prin transcrierea secției Unionale de Sambo, înființată în 1946.

Practicantul are bluza de echipament roșie sau albastră, denumită kurtka, curea și pantalon scurt de aceeași culoare și încălțăminte specifică denumită sambovki.

Sambo în lume

Începând cu 1957 s-a înființat în Bulgaria a doua federație de Sambo, urmată de țări ca Japonia, Mongolia, Iugoslavia, Marea Britanie, Iran, SUA, Spania etc. Dezvoltarea Sambo a  dus la recunoașterea acesteia, în 1966, din partea Federației Internaționale de Lupte Amatori (FILA) ca disciplină sportivă internațională.

În 1984 se înființează Federația Internațională de Sambo Amatori (FIAS) și din acel moment toate competițiile europene și mondiale se desfășoară sub egida directa a FIAS. Deși există mai multe variații ale Sambo, FIAS recunoște doar trei:

• Sport Sambo – similar cu Judo,
• Combat Sambo – utilizat și dezvoltat de și pentru armată, este similar cu MMA,
• Freestyle Sambo – similar cu Sport Sambo, fără lovituri, dar cu o plajă de tehnici acceptate mai largă.

Vladimir Putin, președintele Rusiei a făcut demonstrații publice de Sambo (inclusiv la campionate mondiale) și este actualmente și președintele Federației Mondiale.

Sambo în România

Pionierul artelor marțiale rusești este moldoveanul Viorel Gâscă, fost campion mondial, în prezent președinte al Federației Române de Sambo și antrenor al lotului sportiv național de Sambo.

Viorel Gâscă a început practicarea Sambo de la vârsta de 10 ani, în cadrul Clubului Sportiv Dinamo din Chişinău. A început să practice Ju Jitsu sub îndrumarea lui Kancho Florentin Marinescu, în 1993, detinând în prezent centura neagra 4 Dan. A terminat Şcoala Naţională de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor cu specializarea în Arte Marţiale şi deține Licenţă internaţională de antrenor Sambo.

Sambo a fost recunoscut ca ramura de sport în 6 noiembrie 2008, iar în anul 2011 ia naștere Federația Română de Sambo.